Principala cauza a handicapului dupг accidente vasculare cerebrale, оn majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesitг un accent deosebit asupra mгsurilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare” sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor оn domenii medicale, fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop evitarea invalidizгrii bolnavului єi reоntoarcerea lui la un mod de viaюг  normal. Se cunosc trei nivele ale reabilitгrii, atingerea cгrora au loc prin diferite mecanisme.

I nivel. Restabilirea

Scopul acesteia este de a atinge acelaє efect a sistemei, оn aceaє componenюг, care puteau fi temporar dezorganizaюi sub influenюa diferitor factori.

Restabilirea are loc atunci cоnd nu au murit toюi neuronii, iar focarul constг din elemente intacte. Inhibiюia de protecюie fiind o mгsurг fiziologicг uneori capгtг caracter patologic, durоnd timp оndelungat єi fгcоnd imposibile restabilirea funcюiilor. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp, leziunea neuronalг fiind minimalг. Mгsurile medicale trebuie оntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele nervoase єi stimularea lor єi aceasta se poate obюine prin aplicarea gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.

Acest nivel se obюine оn primele 6 luni dupг accidentul vasculr cerebral.

II nivel. Compensaюia

La alterarea unei funcюii a sistemului, funcюia structurii lezate o оndeplineєte alta ce nu a fost traumatizatг.

Scoarюa cerebralг reacюioneazг orice modificгri dintre organism єi mediul extern. La analiza impulsurilor noi ce vin оn cortex dupг lezarea analizatorului motor, оn ea se formeazг noi centre responsabili de indeplinirea funcюiei.

Mecanismul ce permite sг atingem nivelul compensaюiei оl prezintг reorganizarea compensatorie, includerea оn оndeplinirea funcюiilor sistemelor cerebrale care оnainte nu le оndeplineau. Dar la acest nivel nu se atinge o restabilire completг a funcюiilor, miєcгrile sоnt schimbate, cu defect.

III nivel. Readapterea, adaptarea cгtre defect.

Оn prezenюa unui defect evident, cu leziune neuronalг masivг lipseєte posibilitatea compensгrii din cauza afectгrii difuze a cortexului. La pacient gradul handicapului va fi evident єi persistent.

Scopul acestui nivel va fi de a оnvгюa bolnavul cгtre auto deservire.

Se cunosc douг tipuri de reabilitare:

1. staюionarг

2. de ambulator

Etapa de staюionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea оn secюiile de neurologie, formarea unei secюii de reabilitarea pentru tratarea bolnavilor оn perioada subacutг, staюionare de reabilitare de zi.

Оn ultimi ani оn toate югrile este tendinюa de a micєora durata reabilitгrii оn staюionar єi a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai fregventг formг de organizare a procesului de reabilitare este cea de brigadг. Specialiєtii de bazг a brigгzii sоnt:

1.     cinetoterapeuticul

2.     fizioterapeuticul

3.     psiholog medical

4.     psihoterapiutul

5.     lucrгtor al sferei sociale

6.     logoped

7.     neuropsiholog

8.     lucrгtor оn sfera muncii.

Оn fruntea brigгzii se aflг neurologul cea trecut specializarea оn reabilitarea medicalг.

Mгsurile de bazг a reabilitгrii sоnt:

1.     Cinetoterapia

2.     Psihoterapia

3.     Restabilirea funcюiilor corticale superioare

4.     Terapia prin muncг

5.     Tratamentul medicamentos

6.     Fizioterapia

 

Perioada acutг, durata ei, este determinatг regresul procesului de dislocare єi edem cerebral. Оn ictus hemoragic durata 1,5 – 6 sгpt. Оn ictus iscemic 1 –4 sгpt.

Оn aceasta perioadг se оntreprind mгsuri pentru a salva viaюa pacientului єi a stabiliza funcюiile vitale.

Mгsurile de recuperare se оncep cоt mai precoce, dar dupг stabilizarea bolnavului. Reabilitarea pasivг ce include cinetoterapia, masajul, gimnastica pasivг, respiratorie se оncepe din primele zile.

Reabilitarea activг este strict individualг єi depinde de caracterul infarctului.

Reabilitarea pasivг

Cinetoterapia - se оndeplineєte sub formг de gimnasticг curativг, elementele cгreia sоnt:

1.     poziюiile anumite

2.     miєcгrile pasive

3.     gimnastica respiratorie

4.     privirea fixatг єi motilitatea ocularг

5.     masajul

Trebuia de юinut cont de creєterea treptatг a activitгюilor єi preоntоmpinarea  oboselii.

Tratarea prin poziюii de gimnastica pasivг se оncepe оn:

·        ictus ischemic – la 2-4 zi

·        ictus hemoragic – la 6-8 zi оn condiюii de hemodinamicг stabilг (cifrele TA- lucrгtoare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)
I.Tratarea prin poziюie

Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea оndelungatг a membrilor paretice оntr-o poziюie – aferentaюia permanentг de la muєchi duc la formarea оn SNC a unor focare staюionare de excitaюie. Existг diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea apariюiei contracturilor.

Schema I (dupг Tcaceva)
Alterarea periodicг a poziюiei membrelor оn poziюia bolnavului pe spate єi pe o parte.

Poziюia pe spate (des. 1-4) inversг poziюiei Vernike-Man. Mоna pareticг se aranjeazг pe o pernuюг ca toatг mоna єi centura scapularг sг ie la un nivel pe suprafaюa orizontalг. Apoi mоna se aduce lateral pоnг la un unghi de 90 º (la dureri se face lent), se îndreaptă єi se supineazг. Mоna оntinsг sг fixeazг cu langeta, iar pe umгr se pune un sгculeю cu nгsip. Picorul paretic se flecteazг оn articulaюia genunchiului sub un unghi de 15-20º ( se pune un rulon sub genunchi), planta să flexează sub un unghi de 90º єi se menюine aєa fixatг de pat.

Poziюia pe partea sгnгtoasг.(des.4.2.)

Membrele paretice ocupг o poziюie flectatг.

Mоna se flecteazг оn articulaюia umгrului єi cotului, se pun pe o pernuюг, piciorul se flexeazг оn articulaюia coxofemuralг, genunchiului єi talocruralг, se aranjeazг pe altг pernг. Dacг tonusul muscular nu s-a mгrit, poziюia pe spate єi pe o parte se altereazг la fiecare 1,5-2 ore, iar pe partea sгnгtoasг 30-50 min.

Schema II(dupг J. Vontighem 19919)

Alterarea poziюiilor pe spate, partea sгnгtoasг єi partea bolnavг.

I.                   Poziюia pe spat (des. 4.3.)

Capul pe pernг, gоtul flectat, umerii se susюin cu perna. Mоna pareticг se aranjeazг pe pernг la distanюг de la corp, оndreptatг оn articulaюia cotului єi mоinei, degetele оntinse. Coapsa pareticг este оn extensie єi pusг pe pernг.

II.                Poziюia pe partea pareticг (des. 4.4.)

Capul se stabilizeazг оn poziюia comodг, trunchiul puюin оntors єi se menюine din spate єi picioare cu perne.

Coapsa piciorului paretic se aranjeazг оn extensie, articulaюia genunchiului оn flexie uєoarг. Mоna pareticг sг оntinde pe pernг. Mоna sгnгtoasг se aranjeazг pe pernг sau pe corp. Piciorul sгnгtos – poziюie pe pernг uєor flectat оn articulaюia genunchiului єi cocsofemoralг.

III Poziюie pe partea sгnгtoasг (des. 4.5.)

Capul ocupг o poziюie pe o linie cu trunchiul, trunchiul uєor flectat anterior. Mоna pareticг se aranjeazг pe pernг, flectatг оn articulaюie umгrului sub un unghi de 90º şi întinsг.

Piciorul paretic uєor flectat оn articulaюia coxofemoralг єi artiulaюia genunchiului, gamba єi planta sоnt plasate pe pernг.

Mоnг sгnгtoasг ocupг o poziюia comodг. Piciorul sгnгtos se aranjeazг оn extensia articulaюiei genunchiului єi articulaюia coxofemoralг. La tratarea prin poziюie se va юine cont ca mоna єi articulaюia umгrului membrului paretic sг se afle la acelaєi nivel pentru a ivita extensia capsulei articulare. Aєa o extensia apare destul de fregvent єi este оnsoюitг de apariюia durerilor.

II.Miєcгrile pasive.

Amelioreazг circulaюia оn membrele paretice, contribue la scгderea tonusului muscular, precum єi stimuleazг apariюia miєcгrilor active datoritг influienюei reflectorii a impulsaюiei aferente ce apare оn muєchii єi articulaюiile membrelor paralizate.

Pentru a diminua hipertonusul muscular єi preоntоmpinarea apariюiei schineziilor musculare pasive se оncep din articulaюiile mari a membrelor treptat trecоnd la cele mici.

Miєcгrile pasive se fac atоt pe partea bolnavг cоt єi pe cea sгnгtoasг cu un temp lent (tempul rapid mгreєte tonusul muscular). Pentru acasta metodistul cu o mоnг apucг extremitatea mai sus de articulaюie, cu alta mai jos, fгcоnd apoi miєcгri оn aceasta articulaюie оntr-un volum cоt mai deplin.

Оn fiecare articulaюie se fac 5-10 miєcгri. Miєcгrile pasive se asociazг cu gimnastica respiratorie єi оnvгюarea bolnavului оn relaxarea activг a muєchilor.

Оn efectuarea miєcгrilor pasive оn articulaюia umгrului nu se recomandг abducerea єi flexia bruscг a mоinii paretice оn articulaюia umгrului pentru a preоntоmpina traumatizarea юesuturilor periarticulare.

Pentru a preоntоmpina extinderea capsulei articulaюiei umгrului se оntrebuiюeazг procediul “de оnєurubare” a capului humeral оn fosa articularг metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate оn articulaюiile genunchiului єi efectuiazг alterоnd flexia єi extensia оn articulaюia genunchilor єi coxofemurale cu alunecarea concomitentг a plantelor pe pat.

La efectuarea miєcгrilor pasive un rol se acordг apariюiei sinchineziilor оn membrele paretice. La efectuarea miєcгrilor оn membrul inferior cu scop de a preоntоmpina apariюia sinchineziilor оn mоna pareticг bolnavul оncleaєtг degetele mоinilor “оn lacгt”, sau apucг cu palmele articulaюiile cotului.

Оn timpul cоnd metodistul face miєcгri pasivi оn piciorul paretic, bolnavul cu mоna sгnгtoasг face miєcгri cu mоna pareticг opuse celor sinchinezice.

Pentru preоntоmpinarea sinchineziilor оn picior la efectuarea miєcгrilor

оn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langetг.         

Ш MASAJUL

Miєcгrile active

Оn lipsa contraindicaюiilor se оncep:

ictus hemoragic –la 15-20 zi

ictus ischemic-la 7-10 zi de boalг.

Cerinюa de bazг –dezolarea strictг a sarcinii єi creєterea ei treptatг.

Se desting exerciюii cu caracter static оn care are loc contracюia tonicг a muєchilor єi exerciюii cu caracter dinamic-оnsoюit de efectuare miєcгrilor. Оn pareze severe gimnastica activг se оncepe cu exerciюii cu caracter static ca fiind mai uєoare. Aceste exerciюii, constau оn menюinerea segmentelor membrelor оn poziюia datг.(de cinetoterapeut) .Оn tabelul 4.1 sоnt arгtate unele exerciюii de aєa caracter.

Exerciюiile cu caractre dinamic se efectuiazг  оn primul rоnd pentru muєchii tonusul cгrora deobicei nu se mгreєte: m. abductor a umгrului, supinatori, extensorii braюului, mоinii, degetelor, m. abductori ai coapsei, flexгrii gambei єi plantei piciorului.

Оn pareze profunde se оncepe cu exerciюii ideomotorii (bolnavul la оnceput trebuie sг-єi imagineze singur exerciюiile date, iar apoi sг-le efectuieze, comentоndu-le verbal) єi exerciюii оn condiюii necomplicate.

Aceste condiюii constau оn оnlгturarea forюei de greutate, єi forюei de frecare ce complicг efectuarea exerciюiilor. Pentru aceasta miєcгrile se fac pe o suprafaюг orizontalг, netedг, cu ajutorul metodistului care menюine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articulaюia оn miєcare.

O importanюг se acordг miєcгrilor izolate оn articulaюii. Petru aceasta se foloseєte procedeul de opunere miєcгrii active, ce permite metodistului de a regula cu sarcina оn diferite grupe de muєchi. Trebuie de urmгrit respiraюia (nu se permite reюinerea respiraюiei), extinderea m. hipertonici la inspiraюie. Se efectuiazг toate miєcгrile posibile petru aceastг articulaюie cu un temp lent. La baza formгrii deprinderilor motorii stг formarea unor legгturi оntre diferiюi analizatori corticali, atunci la gimnasticг curativг se folosesc diferite forme de aferentaюii (stimulaюia proprio- єi exteroreceptorilor).

Spre sfоrєitul perioadei acute a bolii se complicг єi caracterul miєcгrilor active, fregvenюa repetгrii lor, se оncep exerciюii єi pentru trunchi (оntoarceri єi оnclinгri laterale, flexie, extensie.)

Оncepоnd cu a 8-10 zi оn ictus ischemic єi de la 3-4 sгot. оn ictus hemoragic dacг permite starea generalг a bolnavului єi hemodinamicг, bolnavul se оnvaюг a єede. La оnceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe duratг de 3-5 min. i se dг o poziюie semiєezîndă sub un ungi de 30º. În decurs de cîteva zile sub controlul pulsului se măreєte unghiul єi durata. Accelerarea pulsului la schimbarea poziюiei nu trebuie sг depгєeascг 20 b./min.,la apariюia unei tahicardii evidente se micєoreazг unghiul de aєezare єi durata procesului.

Peste  6 zile unghil de ridicare se mгreєte pоnг la 90º, iar durata - pînă la 15 min. apoi se învaюг aєezarea cu picioarele coborоte (mоna pareticг se fixeazг pentru a preоntоmpina  extinderea capsulei articulare a umгrului.

Оn timpul aєezгrii piciorului sгnгtos periodic se aranjeazг pe cel bolnav pentru a repartiza masa corpului pe partea pareticг.

Se trece la poziюia оn picioare lоngг pat pe ambele picioare єi alterоnd un picior cu altul (fixоnd articulaюia genunchiului pe partea pareticг cu ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu ajutorul metodistului, iar pe mгsura оmbunгtгюirii mersului – cu ajutorul cоrjelor.

Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care constг оn flexia concomitentг a piciorului оn articulaюia flexo-femuralг , genunchiului , talocluralг. Ultima etapг este mersul pe scгri . mоna pareticг sг fie fixatг. Mгsurile metodice pentru оngrijirea bolnavilor cu hemiparezг sоnt date (tab.4.3).
MASAJ (III punct al reabilitгrii pasive )

Masajul оn lipsa contraindicaюiilor se оncepe la acelaєi termen dupг ictus, оn ictus ischemic – la 2-4 zi de boalг

           ictus hemoragic – la 6-8 zi de boalг.

Masajul se face оn poziюia bolnavului culcat pe spate єi partea sгnгtoasг, zilnic, оncepоnd cu durata de 10 min. єi treptat mгrim duratг pоnг la 20 min. Masajul muєchilor poate influenюa la starea tonusului muscular: оn pareze spastice excitarea energicг a юesuturilor duce la creєterea spasticitгюii. Mгrirea spasticitгюii poate fi cauzate єi de tempul miєcгrilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).

Deoarece оn hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie sг fie selectiv.

La efectuarea masajului pentru muєchii hipertonici se face netezirea, frecarea circularг єi vibraюia neоntreruptг. La masarea muєchilor antagoniєti se foloseєte netezirea, frecare єi vibraюia оntreruptг.

Masajul se оncepe de la segmentele proximale єi continue spre cele distale a membrelor. Se atrage atenюie masгrii m. pectoral mare cu tonus mгrit, se face netezire lentг, єi m. deltoid – cu tonus scгzut (se face masaj stimulant).

Masajul se face timp оndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Duratг mгsurilor de reabilitare оn staюionar nu dureazг mai mult de 1,5-2 luni. Ulterior bolnavul se transferг la centre de reabilitare ambulatorii.
Tabelul 4.1.

Exerciюii pentru contracюia staticг a muєchilor membrelor

№	Exerciюiul	Poziюia iniюialг єi metodica de afectuare
1	Contracюie staticг a muєchilor extensor a mоinii ( des. 4.7.)	Culcat pe o suprafaюг orizontalг: pe spate, umгrul paralel trunchiului, antebraюul flexat sub < 90 º după poziюie verticalг. Metodistul susюine antebraюul bolnavului, bolnavul efectueazг contracюia staticг a muєchilor extensori ai mоinii
2	Contracюia staticг a muєchilor flexori a braюului (des. 4.8)	Culcat pe o suprafaюг orizontalг pe spate, umгrul paralel trunchiului, antebraюul flexat sub < 90 º şi dupг poziюie verticalг. Metodistul susюine antebraюul оn aceastг poziюie юinоnd bolnavul de mоnг, bolnavul fгcоnd contracюia staticг a muєchilor flexori a antebraюului.
3	Contracюia statica a muєchilor flexori a antebraюului (des. 4.9)	Culcat pe o suprafaюг orizontalг pe spate. Mоna оn extensie оn articulaюia cotului la un < 180 º se ridică în sus . Metodistul юinоndu-se de umгrul bolnavului юine mоna оn poziюie verticalг, bolnavul оncercоnd contracюia staticг a muєchilor extensori ai antebraюului.
4	Contracюia staticг a muєchilor flexori dorsali ai plantei (des. 4.10)	Culcat pe o suprafaюг orizontalг, mоinile de-a lungul corpului, piciorul sгnгtos flectat оn articulaюie genunchiului єi se sprijinг cu planta pe pat, membrul paretic se aranjeazг pe cea sгnгtoasг gamba se aєeazг pe o suprafaюг orizontalг. Bolnavul face contracюii statice a muєchilor flexori dorsali ai plantei.
5	Contracюia staticг a muєchilor extensori ai gambei (des. 4.1)	Culcat pe spate pe o suprafaюг orizontalг, mоinele de-a lungul corpului, piciorul sгnгtos flectat оn articulaюia genunchiului єi sprijinit planta de pat, piciorul paretic se aranjeazг pe cel sгnгtos, apoi gamba piciorului paretic se extinde оn articulaюia genunchiului sub < 180 º, şi se susюine de metodist. Bolnavul menюine gamba оn poziюia datг – vertical.
6	Contracюia staticг a muєchilor flexori ai gambei (des. 4.2)	Culcat pe burtг, flexatг оn articulaюia genunchiului sub < 90 є, gamba poziюionatг оn poziюie verticalг єi susюinutг de metodist. Bolnavul se stгruie sг menюinг gamba оn poziюie verticalг.
7	Contracюia staticг a muєchilor flexori ai coapsei (des.4.13)	Culcat pe o suprafaюг orizontalг, pe spate, piciorul paretic flexat sub < drept оn articulaюia coxo-femuralг єi articulaюia genunchiului, gamba susюinutг de metodist. Bolnavul susюine coapsa оn poziюie orizontalг datг.

Metodica оngrijirii bolnavului cu hemiparezг.

Tabelul 4.2.

Trecerea bolnavului pe pat (des. 4.16)	Metodica оndeplinirii Bolnavul culcat pe spate, picioarele flexate оn articulaюiile genunchilor єi sprijinindu-se pe plante. Ajutorul rгdicг bazinul bolnavului єi оl trage оntr-o parte, apoi cu ajutorul pernei se trec єi umerii bolnavului.
Trecerea bolnavului peste partea sгnгtoasг (des. 4.17)	Pasiv: piciorul paretic flexat оn articulaюie genunchiului, mоinile bolnavului оmpreunг. La rostogolire bolnavul se susюine de umгr єi coapsг. Activ: bolnavul юine mоinile unite оmpreunг, trece piciorul paretic peste cel sгnгtos, оncepоnd de la coapsг.
Trecerea peste partea pareticг.	Ajutorul susюine umгrul єi genunchiul de partea pareticг, bolnavul trece mоna sгnгtoasг єi piciorul pe partea cealaltг.
Trecerea din poziюia culcatг оn poziюia єezоndг. (des. 4.19)	Pasiv: bolnavul оn poziюie cu picioarele flectate se rostogoleєte peste partea pareticг, la trecerea оn poziюia єezоndг bolnavul se susюine de marginea patului. Activ: bolnavul culcat pe partea pareticг. Pentru ca sг se aєeze, se sprijinг de marginea patului cu mоna sгnгtoasг, ajutorul susюine coapsa pacientului єi оndreaptг umгrul din partea sгnгtoasг оn sus.
Scularea din poziюie єezоndг (des. 4. 20)	Оn faюa bolnavului se aranjeazг o taburetг. Pacientul оntinde mоna pareticг оnainte, susюinоnd-o cu mоna sгnгtoasг, se apleacг оnainte aєa ca capul sг fie оnaintea picioarelor єi se ridicг. Ajutorul stг din partea hemiparezei susюinоnd bolnavul, iar mоna ajutorului sг fie aranjatг оn regiunea articulaюiei coxo-femurale sгnгtoase, cealaltг mоnг – pe genunchiul piciorului paretic.
Trecerea de pe scaun pe pat sau de pe pat pe scaun (des. 4.21)	Pasiv: ajutorul stг оn faюa bolnavului, apucг bolnavul de umeri, susюinоnd mоna pareticг оntinsг оntre umгrul єu trunchiul sгu, genunchiul piciorului paretic este cuprins оntre genunchiul ajutorului. Greutatea bolnavului se trece pe tгlpi, apoi ajutorul оndreaptг umerii bolnavului оnainte єi оn jos, ajutоnd la aceea ca tгlpile bolnavului sг se desparte de podea. Apoi se trece єi trunchiul bolnavului. Activ: bolnavul lasг picioarele pe podea, tгlpile se aflг pe o linie verticalг cu genunchii, mоinele оn lacгt оntinse оnainte. Tгlpile se desprind de podea, iar оn greutatea corpului se trece оnainte, bolnavul se deplaseazг spre scaun sau pat. Ajutorul susюine bolnavul de coapse єi coordoneazг miєcгrile, redоndule plasticitate. Pentru a uєura anteflexia bolnavului оn faюa lui se aranjeazг un scaun, de care pacientul se poate sprijini оn timpul sculгrii.
Mersul оn poziюie єezоndг (des. 4.22)	Pasiv: masa corpului bolnavului se trece lent dintr-o parte оn alta, schimbоnd concomitent єi tгlpile. Mоinele sоnt fixate оn lacгt єi оntinse оnainte. Activ: bolnavul desinestгtгtor оndeplineєte miєcгrile susnumite, mоinele оntinse оnainte.
Mersul (des. 4.23)	Ajutorul stг оn faюa bolnavului. Mоna pareticг se aranjeazг pe umгrul ajutorului. Ajutorul susюine mоna pareticг, trecоnd mоna sa sub umгrul bolnavului. Cealaltг mоna ajutorului se aranjeazг pe bazinul pacientului єi ajutг la mers. Ajutorul se poate aranja єi din partea hemiparezei єi susюine umгrul єi palma mоini paretice.

Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dupг ichtus.

Tabelul 4.3.

Deprinderea	Metodicг
Dezbrгcarea (des. 4.24)	Bolnavul: urmгreєte dupг menюinerea echilibrului; mоna pareticг se menюine оntre genunchi оn aєa mod ca sг suprimгm sinchineziile patologice: cu ajutorul mоinii sгnгtoase trage gulerul cгmaєei peste cap; scoate mоna sгnгtoasг din mоnicг strоnsг cu mоna care se aflг pe geninchi, cu mоna sгnгtoasг scoate haina de pe mоna pareticг. Metodistul urmгreєte echilibrul pacientului, menюine mоna pareticг оntinsг; ajutг suprimarea sinchineziilor оn mоna pareticг.
Оmbrгcarea pantalonilor (des. 4.25)	Bolnavul ocupг o poziюie “picior peste picior”, оmbracг pantalonii pe piciorul paretic cu ajutorul mоnii sгnгtoase; aranjeazг piciorul paretic pe podea astfel ca degetele piciorului sг fie pe o linie verticalг cu genunchiul; piciorul sгnгtos оl оmbracг оn pantalon. Оnainte de aєi trage pantalonii bolnavul trebuie sг se asigure cг оєi menюine echilibru оn picioare. Pentru a fi mai sigur se poate sprijini de masг. Metodistul: оndreaptг mоna bolnavului оn timpul primei faze de оmbrгcare; controleazг trecerea greutгюii corpului pe piciorul paretic; ajutг la fixarea genunchiului piciorului paretic оn timpul fazei a doua de оmbrгcare.
Оmbrгcarea maioului (des. 4.26)	Bolnavul: aranjeazг maioul pe coapsa piciorului sгnгtos cu tгitura mare оn jos, mоna paretica fiind strоnsг оntre genunchi pentru preоntоmpinarea sinchineziilor patologice, cu ajutorul mоinii sгnгtoase оmbracг maioul peste cap. La оmbrгcarea maioului peste cap corpul rгmоne uєor flectat, apoi bolnavul se оndreaptг єi  – єi aranjeazг maioul.  Metodistul: оndreaptг mоna pareticг оn mоnecг; ajutг la оmbrгcarea maioului peste cap.
Оmbrгcarea cгmaєei (des. 4.27)	Bolnavul: se aєeazг aєa ca pentru оmbrгcarea maioului; aranjeazг cгmaєa pe genunchiul piciorului paretic cu gulerul оn jos; mоna pareticг se strоnge оntre genunchi pentru preоntоmpinarea sinchineziei; aranjeazг mоneca pentru mгna pareticг оntre genunchi; cu mгna sгnгtoasг trage mгneca pe mгna pareticг pоnг la nivelul umгrului; se apucг cгmaєa єi se оmbracг mоna sгnгtoasг. Metodist: оndreaptг mоna pareticг оn mоneca hainei.
Оncгlюarea оncгlюгmintei єi ciorapilor. (des. 4.28)	Bolnavul: ocupг poziюia iniюialг, arгtatг pe desen, desface ciorapu cu degetul mare, indicator єi mediu, оncalюг ciorapul. Оncalюг оncгlюгmintea pe degete, pune talpa cu piciorul pe podea єi оncalюг piciorul. Metodistul: la necesitate corecteazг poziюia оncгlюгmintei la prima etapг; exercitг presiune pe genunchiul paretic la etapa a doua.
Curгюirea dinюilor, pieptгnarea, bгrbieritul, єi machiajul (des. 4.29)	Bolnavul: se convinge оn stabilitatea sa; dupг mгsura posibilitгюilor оndeplineєte procedurile corespunzгtoare cu ambele mоini. Metodistul: ajutг bolnavului la menюinerea echilibrului, оi ajutг la menюinerea mоinii paretice. Sоnt necesare pauze scurte pentru restabilirea echilibrului pacientului.
Alimentarea bolnavului (des. 4.30)	Bolnavul: ocupг o poziюie comodг la masг, mоna pareticг оntinsг оnainte єi stг pe masг. Metodistul: coordoneazг miєcгrile bolnavului.
Deschiderea robinetului (des. 4.31)	Bolnavul: єede pe scaun, roteєte robinetul, controleazг temperatura apei cu mоna sгnгtoasг. Metodistul: controleazг ambele mоini ale bolnavului.
Spгlarea cu ajutorul mоinii sгnгtoase (des. 4.32)	Bolnavul: menюine echilibrul оn poziюie єezоndг (trunchiul puюin оnclinat оnainte, umгrul paretic оntins) оndreaptг mоna pareticг pe chiuvetг, spalг mоna єi faюa. Metodistul: supravegheazг echilibrul bolnavului. Pe contul schimbгrii оnгlюimii scaunului e posibil de a preоntоmpina contracюia muєchilor mоini оn cazul hipertonic, luxaюia umгrului pe contul оntinderii capsulei articulaюiei umгrului оn caz de hipotonie muscularг.
Spгlarea mоinii sгnгtoase cu mоna pareticг (des. 4.33)	Bolnavul: ia оn mоna pareticг bureta, iar cu mоna sгnгtoasг se susюine de marginea mesei sau chiuvetei. Metodistul: coordoneazг miєcгrile mоinii paretice оn timpul spгlгrii, susюine mоna de cot, trage umгrului mоinii paretice оnainte. Єtergarul se trage peste mоna pareticг de cгtre bolnav sau metodist.
Spгlarea picioarelor (des.4.34)	Bolnavul: aranjeazг piciorul sгnгtos pe linie medie, apoi apucг cu ambele mоini piciorul paretic оn regiunea genunchiului; piciorul paretic оl pune pe cel sгnгtos , spalг piciorul paretic. Metodistul: controleazг piciorul sгnгtos, urmгreєte poziюia celui paretic. Оn timpul cоnd bolnavul stг cu piciorul peste picior trebuie de urmгrit ca centru de greutatea sг se proiecteze pe vоrful degetelor piciorului paretic.
Igienг personalг (des.4.35)	Bolnavul: stг оn faюa chiuvetei, trece greutatea de pe piciorul bolnav pe cel sгnгtos, se spalг. Metodistul: ajutг la trecere greutгюii corpului. Dacг оn timpul procedurii pacientul pierde echilibrul e necesar de a face оntreruperi pentru a restabili echilibru.