The Internet And Communications Revolution Essay, Research Paper

Emanuel HALAPCIUC

Ruxandra ICA

Internet-ul si (r)evolutia comunicatiilor

Fac. Management,

anul II, gr.126

Cuprins:

 Internetul ? aparitie, scurt istoric

 E-business, afacerea sec. 21

 Nevoia de viteza si noile tehnologii de comunicatie

 Mobilitate maxima: cu Internetul la plimbare

 Tendinte pentru viitorul apropiat

 Bibliografie

Acum 4 decenii se lansa cu mare pompa primul satelit de comunicatii, Echo 1. La acea vreme, evenimentul capta atentia intregii lumi. Azi, lansarea unui satelit e ceva banal. Anul trecut, IRIDIUM (reteaua globala de telefonie mobila) declara ca mai are de lansat doar citiva sateliti, pentru a fi operationala in orice punct de la suprafata Terrei. Un exemplu sugestiv despre cum a evoluat societatea informationala? Si totusi, lansarea lui Echo 1 este un eveniment exceptional. Pentru ca a deschis un nou univers: transmiterea aproape instantanee a informatiei din orice punct de pe glob, in orice punct de pe glob. Practic a redefinit conceptul de comunicatii. Si din 1960 incoace, acest concept se modifica de la o zi la alta. Ceeea ce ieri era idee revolutionara, miine va fi deja demodat. Permanent se impun noi standarde, in care cuvintele cheie sunt:mai rapid, mai eficient, mai ieftin. Si principalul ?respnsabil? este INTERNET-ul.

Internetul ? aparitie, scurt istoric

Embrionul Internetului se numeste ARPANET, si a aparut in 1969. A fost creat de ARPA(initialele vin de la Advanced Research Project Agency), faimosul proiect al Departamentului de Aparare al SUA. Scopul sau era pastrarea controlului asupra armelor atomice in cazul unui atac nuclear. ARPANET-ul a fost conceput initial ca o retea la nivel restrins, intre centrele de cercetare academice, industriale sau guvernamentale. Primele noduri ale retelei au fost Stanford Research Institute, Ucla, UC-Santa Barbara si Utah University.

Oamenii de stiinta au realizat insa potentialul urias pe care-l avea acest sistem de transmitere a datelor in dezvoltarea industriei comunicatiilor. Intr-adevar, treizeci de ani mai tirziu de la inventarea primei masini electronice de calcul, reteaua mondiala de calculatoare interconectate cuprindea deja peste o suta de mii de computere. Si numarul acestora creste zi de zi, intr-un ritm exponential.

Pentru a se ajunge insa la asemenea performante, Internetul a suferit o serie de modificari, menite sa-l faca cit mai accesibil unui numar cit mai mare de utilizatori. Merita aici mentionata dezvoltarea primului program WWW(initialele de la worldwide web), in anul 1990, care stabilea o orientare grafica pentru retele. Un an mai tirziu, fisierele worlwide web devin accesibile pe Internet. Tot in 1990, apare primul sistem de cautare a fisierelor pe Internet, numit Archie.

Odata cu aparitia www, asistam la un adevarat boom al Internetului. Noua interfata grafica permite practic oricui stie sa citeasca acces la un urias volum de informatie. Astfel ca, in 1992 numarul conectate la Internet depaseste un milion.

De asemenea, pentru facilitarea manevrarii datelor, au aparut pe parcurs o serie de protocoluri si standarde de transmisie a datelor. Astfel, in 1971 se stabilesc standardele pentru doua tipuri de procese fundamentale: Telnet, pentru conectarea mai multor calculatoare la retea, si FTP(file transfer protocol), pentru transferul de fisiere intre calculatoare. In 1979, se infiinteaza Usenet, primul sistem de transmitere a informatiilor pe retea intre diferite grupuri de lucru. Nu in ultimul rind, trebuie mentionata suita de protocoale Transmission Control Protocol si Internet Protocol, cunoscuta azi ca standardul TCP/IP. Si zi de zi, apar noi si noi standarde, care fac din Internet un instrument mai atractiv si usor de utilizat. Practic asta a fost secretul succesului.

E-business, afacerea sec. 21

Prima forma de comunicare pe Internet, intre 2 utilizatori, a fost e-mail-ul. Desi pentru multi pare o gaselnita recenta, e-mail-ul are venerabila virsta de 28 de ani.

Fata de posta clasica, succesul e-mail-ului se datoreaza faptului ca nu trebuie sa te deplasezi pina la posta ca sa-l expediezi. Si ajunge aproape instantaneu la destinatie.posta electronica este astazi un mijloc zilnic de comunicare in afaceri, permitind ca datele si mesajele sa fie transmise instantaneu clientilor, furnizorilor etc.

Insa asta a fost numai inceputul. Conceptul de e-business a redefinit modul de a face afaceri. Unul din pionierii e-biz-ului a fost Jeff Bezos. Fondatorul Amazon-ului, cel mai mare magazin on-line din lume, a profitat de faptul ca in anii 1992-94, Internetul cunostea un ritm de dezvoltare de circa 300% pe an. Initial deschis intr-un depozit, astazi Amazon.com este cunoscut oricarui aproape web-surfer. Secretul succesului? Faptul ca iti poti face cumparaturile de acasa, folosind cartea de credit, ca nu ai parte de vinzatori care sa te bata la cap, ca poti cumpara la orice ora din zi si din noapte, ca poti alege orice produs, mai ieftin ca la orice magazin sau supermarket. Pe cine n-ar tenta? Raspunsul ti-l poate da oricare din zecile de mii de oameni care cumpara zilnic de la Amazon. Astazi Bezos este unul dintre cei mai bogati oameni din lume. O performanta realizata in numai 4-5 ani. Si nu putini sunt cei care I-au urmat modelul. Astazi firme de renume ca Ford Motors, General Electric, Nike, si lista ar putea continua la nesfirsit, au magazine online. Rezultatele nu s-au lasat asteptate: crestei ale vinzarilor cu 20-30%. Mai mult, Ford si Toyota au promovat concepte de genul?automobilul in trei zile?, prin care clientul primeste in cel mult 72 de ore masina pe care o doreste, de la dealer-ul cel mai apropiat. Pe deasupra, cu numai citeva click-uri de mouse, iti poti alege culoarea, echipamentele optionale, instalatia audio pe care o doresti etc.

In prezent, un magazin online nu mai este un lux, e o necesitate. Concurenta e necrutatoare. Sintagma ?e-business or out of business? e mai valabila ca oricind.

Internetul este cu siguranta afacerea secolului 21. Furnizorii de servicii Internet inregistreaza cel mai mare suuces. AmericaOnLine, unul din primii ISP(Internet service provider), si cel mai mare ca numar de clienti, se situeaza astazi in topul firmelor americane. E de ajuns sa mentionam ca la inceputul acestui an, in luna februarie, AOL a preluat colosul mediatic TimeWarner, contra sumei de 195 miliarde USD. O firma infiintata de numai 5 ani a reusit sa preia un gigant ce dateaza din anul 1920.

AOL este exemplul perfect pentru american dream: o firma infiintata intr-un garaj, de 2 tineri cu putini bani dar cu idei, reuseste sa atinga o cifra de afaceri anuala de cateva miliarde de dolari. Si am putea continua cu portalurile Yahoo, Altavista, Prodigy, Lycos etc. Firmele Internet-related fac legea pe pietele bursiere din intreaga lume. Anul acesta, scaderea pretului la actiunile Microsoft, cu 15,37 USD intr-o singura zi(30 martie 2000), a declansat un adevarat seism pe Nasdaq. Bursa nord-americana a inregistrat cea mai mare pierdere din istoria sa, de 349,15 puncte.

O alta afacere de proportii ce are ca suport de desfasurare Internetul este e-banking-ul. De ce sa te mai duci pina la banca, sa stai la cozi interminabile si sa pierzi o groaza de timp pentru a depune sau retrage bani, cand o poti face comod, de acasa. Banca iti ofera la orice ora din zi si din noapte situatia contului tau, iti poate sugera cele mai avantajoase posibiltitati de-a-ti plasa banii, sau ce suma maxima poti sa scoti din cont. Si asta pe gratis, si fara sa depinzi de ?amabilitatea? unei casierite plictisite. Nimic mai simplu?

In acelasi mod, poti fi un jucator redutabil la bursa fara sa fie nevoie sa iesi din casa. Poti cumpara sau vinde actiuni instalat comod in fotoliul tau de-acasa. Si pe orice piata bursiera din lume care permite tranzactii online. Si numarul celor care inca nu o fac este din ce in ce mai mic. Pentru ca oriunde e vorba de afaceri, Internetul face legea. Iti ofera viteza si mobilitate, restul depinde de tine?

Nevoia de viteza si noile tehnologii de comunicatie

Un element vital in modul in care va evolua afacerea ta online este aspectul ?magazinului? tau. Pagina de web este vitrina magazinului, e cartea de vizita. Oricit ar fi de competitive ar fi produsele si/sau serviciile, nu le poti vinde daca nu exista clienti. Si singurul mod de a-ti atrage clientii este o interfata prietenoasa, atragatoare. Toate acestea inseamna insa sunete, animatii si alte aplicatii multimedia, ce au rolul de a atrage, de a face potentialul client sa-ti viziteze magazinul. Multimedia inseamna insa volum mare de informatie care trebuie sa se incarce la fiecare accesare a site-ului, ceea ce se traduce printr-un timp mare de asteptare. Apare astfel riscul ca potentialul cumparator sa se plictiseasca sa astepte, si sa incerce la alte magazine, care-I vor consuma mai putin timp si nervi. Dar daca scopul site-ului este tocmai promovarea de aplicatii multimedia, ca in cazul unei companii de film, care-ti prezinta tralier-e ale celor mai recente filme, sau al unei formatii muzicale, care, pentru a stirni interesul, in mod obligatoriu trebuie sa contina imagini si sunete? In plus, clientul tau trebuie sa vada ce cumpara. O fotografie a produsului pe care-l vinzi trebuie sa existe, chiar daca ea este de dimensiunea unui timbru. Cu prea putina informatie, nu atragi clientii. Cu prea multa, ii alungi.

O solutie ar fi atunci cresterea vitezei de transfer a informatiei. Viteza e cuvintul cheie in Internet. Internetul este eficient atita timp cit iti permite transfer al datelor la viteza mare, si cu distorsiuni cit mai mici. Altminteri cauti alte servicii, mai eficiente.

De la lansarea lui Echo 1 in 1960, suprematia in comunicatii au detinut-o comunicatiile via satelit. Problema au constituit-o in schimb terminalele. Nu oricine isi permite o antena parabolica pentru emisia/receptia de la si inspre satelit. Problema s-a pus deci in sensul ca un grup cit mai mare de beneficiari sa aiba acces cit mai rapid la o singura antena. Si daca toata lumea este de acord ca cele mai eficienta cale de transmisie a datelor este transmisia prin satelit, problema vitezei apare la ?bucla finala?, cum este denumita conexiunea de la centrala(ISP) la utilizatorul propriuzis.

S-au dezvoltat in acest sens o serie de noi tehnologii. Unele au incercat sa imbunatateasca reteaua deja existenta, altele au preferat orientarea spre modalitati noi de transmitere a datelor.

Reteaua ?clasica? o constituie chiar reteaua de telefonie fixa, care are avantajul unui cost redus de intretinere, in conditiile unei viteze rezonabile de transmisie. Sau asta cel putin pina acum citiva ani. Astazi modemul calsic nu mai satisface pretentiile din ce in ce mai mari ale consumatorilor de web. Prin constructie, linia telefonica nu suporta in mod normal mai mult de 56 kilobytes pe secunda. Insa si aceasta valoare este aproape imposibil de atins, datorita faptului ca pe o linie telefonica nu exista un singur utilizator, ci mai multi. O prima solutie, putin mai scumpa dar mai rapida a fost ISDN(integrated solutions for digital networking), care permite viteze de pina la 128 kb/sec. Serviciul combina serviciile de transmisie de voce si date prin aceeasi pereche de fire telefonice, astfel incit computerele se pot conecta direct la reteaua telefonica, fara a-si converti in prealabil semnalul in semnal audio analog. Aceasta integrare ofera o gama larga de posibilitati, care includ transmisii de voce, date, fax si switching. Cel mai important aspect pentru utilizatorii de ISDN este acela ca ofera o imbunatatire semnificativa a vitezei de acces, cu o crestere relativ minora de cost. In plus, pentru ca ISDN utilizeaza reteaua telefonica existenta, aceasta tehnologie este disponibila atit pentru firme, cit si pentru utilizatori individuali.

Adevarata explozie in domeniul exploatarii retelei X-telecomului a constituit-o mai recenta tehnologie ADSL(asymetric digital subscriber line). In momentul de fata, este cea mai avansata tehnologie din lume, ce transforma banala pereche de sirme din cupru in linii digitale de mare viteza pentru acces Internet ultra-rapid. Modemurile ADSL folosesc o tehnica de codare digitala care nu interfereaza cu serviciile conventionale de voce. Aceasta inseamna ca poti vorbi la telefon, sau trimite un fax, simultan cu navigarea pe Internet. Modemurile sunt asimterice pentru ca transmit datele din downstream mult mai repede decit cele din upstream(7-8 Mega pe sec., fata de 1 Mega pe sec.). Avantajele acestei tehnologii sunt uluitoare. Viteza mare de transfer a datelor, accesul permanent la Internet ar fi principalele atuuri. Apoi, urmeaza CIR(commited information rate) garantat. Aceasta inseamna asigurarea unei latimi mineime de banda contractata, indiferent de incarcarea retelei. Securitatea maxima este apoi un alt aspect important. Fata de alte tipuri de retele, ADSL permite garantarea securitatii traficului datelor, atit prin linia inchiriata unde nu mai exista un alt abonat, cit si prin backbone-ul ATM(Asyncronous Transfer Mode), unde controlul benzii este foarte strict.

De ADSL pot beneficia si companiile care au costuri mari pentru serviciile de telefonie care pot sa-si ruteze tot traficul printr-o singura retea de tip Internet, cit si companiile care doresc acces Internet rapid pentru utilizarea serviciilor si a aplicatiilor multimedia. Tehnologia ADSL permite dezvoltarea unor aplicatii critice, care au necesar minim de banda, cum ar fi Voice Over IP, videoconferinte, distance learning, FTP la mare viteza, video-on demand, etc.

Alte tehnologii au incercat sa renunte la varianta clasica a retelei de telefonie fixa. Costurile extrem de mari pe care le-ar implica implementarea unor noi retele sunt un obstacol serios. Asa ca varianta de compromis a fost orientarea tot catre un suport deja instalat. Raspunsul a fost oarecum simplu: reteaua de televiziune prin cablu(CATV). Acestea ofera viteza mult mai mare decit reteaua clasica de telefonie, insa sufera de anumite limitari tehnice. Raza de actiune este de pina la 10 km. distanta de centrala. O distanta acceptabila, in cazul unei retele metropolitane, dar daca vrei sa te extinzi, intervin noi costuri pentru routere, echipamente foarte scumpe de amplificare a semnalului, al caror nu este deloc neglijabil. Un alt handicap major este ca viteza de transfer depinde de trafic. Chiar daca tehnic modemurile permit trafic la 30 Mps, aceasta latime de banda este folosita in comun de toti abonatii de pe o linie, motiv pentru care viteza poate scadea chiar dramatic. Presupunind ca toti abonatii unei linii se conecteaza si folosesc reteaua in acelasi timp, poti avea chiar surpriza unei gituiri a liniei. Daca esti o firma mission critical, nu iti poti permite asa ceva.

Solutia salvatoare pentru cei care au nevoie de viteza mare la orice ora, si isi si permit financiar acest lucru se numeste OF(optic fibre). Si aici intervine iar tehnologia ADSL, care reduce dramatic costurile de instalare si exploatare. Chiar si asa, tehnologia bazata pe fibra optica, desi cea mai performanta, este si cea mai scumpa. In primul rind, costa implementarea infrastructurii. De exemplu, constructia backbone-ului de fibra optica ATM din bBucuresti, in lungime de 10 km, a costat in jur de un milion de dolari. La aceasta suma se adauga costurile pentru lucrarile speciale pentru tragerea unor cabluri pentru multiplexoarele ADSL. Un alt cost important il constituie echipamentele concentratoare si multiplexoare. Achizitionarea acestora inseamna inca 500.000-1.500.000 de dolari. Cu o astfel de investitie poate fi acoperit un oras de dimensiunea Bucurestiului si se pot instala citeva mii de locatii ADSL. In final, asta inseamna un pret al abonamentului cuprins intre 250 si cateva mii de dolari pe luna, in functie de serviciile solicitate. La aceasta suma se mai adauga si valoarea echipamentelor de la sediul abonatilor, ceea ce inseamna alte cateva sute de dolari, si care se poate esalona pe mai multe luni. In Occident asistam la o adevarat migratie catre acest sistem de comunicatii, in ciuda costurilor. Raportul calitate pret inclina puternic balanta in favoarea ADSL.

S-a pus la un moment dat intrebarea:?ce-ar fi daca retelele ar fi realizate integral din fibra optica??. Un calcul simplu releva insa ca cel putin deoacamdata aceasta este o utopie. Numai cele 130 de milioane de linii telefonice din SUA folosesc peste 1000 milioane de perechi de fire din cupru. Luind in calcul ca distanta de la Pamint la Soare este de circa 150 mil. Km, ne putem da usor seama de cita fibra optica ar fi nevoie. Potrivit unui studiu al Bellcore Institute, dat publicitatii in 1997, costurile inlocuirii sirmelor din cupru cu fibra optica ar insemna peste 250 miliarde dolari, si citeva decenii de munca. Acest cost este cam de zece ori mai mare decit costul inlocuirii fiecarui releu telefonic din SUA cu echipamente si linii digitale. O alternativa ce pare mult mai viabila si mai usor realizabila ar fi inlocuirea doar a liniilor telefonice ale firmelor. Dar nici aceasta nu este chiar atat de ieftin sau rapid. Ar insemna cam 10.000 USD/abonat, si multi ani de munca.

Mobilitate maxima: cu Internetul la plimbare.

O alta tendinta in evolutia Internetului este mobilitatea maxima. Accesul la retea in orice punct de pe glob devine o necesitate pentru tot mai multi oameni. Internetul ?la purtator? este un concept care reinventeaza telefonia celulara.

Primii pasi in acest sens au fost laptop-urile, care impreuna cu un telefon mobil permiteau o conexiune Internet decenta. Un urmator pas a fost aparitia hand-heldurilor PDA (Personal Digital Assistants). Aceste dispozitive sunt un inlocuitor de succes al laptop-urilor si notebook-urilor, avind avantajul dimensiunilor mult mai reduse. Un PDA cu un minimodem incorporat si un telefon celular, iata primul model al Internetului de buzunar. Exista si PDA-uri mai avansate, care nu mai necesita nici macar telefonul mobil. Un exemplu in acest sens il constituie device-ul Palm VII, lansat cu un urias succes acum un an in SUA. Acesta dispune de un modem incorporat si un minibrowser care permit conectarea nonstop la Internet, contra unui abonament lunar (9 USD/luna). Din pacate, serviciul este disponibil numai pe continentul nord-american, extinderea lui la nivel global fiind considerata inca prea scumpa de catre Palm, compania care a lansat acest serviciu.

O alternativa mai ieftina, care prinde din ce in ce mai mult teren, pare a ramine astfel reteaua de telefonie GSM. Ideea a fost implementarea browser-ului Internet direct in telefonul mobil. Se elimina astfel necesitatea laptop-ului sau a PDA-ului, ceea ce reduce costurile. Un browser este un client software proiectat sa permita accesul unui dispozitiv la servicii Internet, in combinatie cu un server de retea adecvat.

Apare aici insa o problema. Popularele standarde de Internet HTML, HTTP, TLS si TCP sunt ineficiente si greoaie cind sunt folosite in retele mobile, intrucit presupun transmiterea unei mari cantitati de text. Continutul standard al unei pagini de Web HTML nu poate fi afisat eficient pe ecranele minuscule ale telefoanelor mobile sau pagerelor, iar navigarea intre mai multe ecrane este foarte dificila. HTTP si TCP nu sunt optimizate pentru intreruperile generate de iesirea unui utilizator de GSM din cimpul de acoperire sau pentru largimea de banda foarte limitata. Exista servicii fara fir care folosesc totusi protocoalele Internet clasice, insa aceste servicii sunt in general scumpe, lente si greu de folosit. Standardul de securitate TLS(Transport Layer Security) presupune un schimb intens de date intre client si server, ceea ce, in conditiile comunicatiilor mobile, se traduce printr-un raspuns foarte lent pentru utilizator.

Solutia pentru toate aceste probleme este un nou protocol, dedicat comunicatiilor mobile: WAP(Wireless Application Protocol). Avantajul WAP este ca poate fi folosit in diverse tipuri de retele fara fir, si nu numai pentru GSM. Mai mult, include un mediu pentru aplicatii programate in WML(Wireless Markup Language), compatibil cu orice sistem de operare existent, de la Palm OS, la EPOC, Windows CE, FLEX- OS, OS/9, Java OS, etc.

In termeni simpli, srandardul WAP este alcatuit din doua elemente: un mediu si un protocol de aplicatii. Mediul de aplicatii consta din WML, descris mai sus, si bazat pe XML(eXtended Markup Language) care permite programatorilor sa defineasca interfata cu utilizatorul independent de dispozititvul care o va afisa, si un limbaj de programare, WML-script, care permite inglobarea logicii executabile in aplicatiile proiectate.

Modelul de protocol WAP este similar cu cel WWW. Acest lucru prezinta multe avantaje in comunitatea dezvoltatorilor de aplicatii, incluzind un model de programare si o arhitectura similare. Evident, pentru a se putea incadra in caracteristicile mediului wireless, WAP a trebuit sa fie modificat si adaptat. Intr-o retea tipica WAP, clientul comunica cu doua servere. Adresa de proxy translateaza apelul WAP in apel WWW, permitind astfel clientului sa trimita apelul la serverul web. Daca serverul raspunde direct cu o informatie de tip WAP(de exemplu in format WML), proxy-ul preia informatia direct de la server. Totusi, daca informatia este trimisa in continut WWW, (de exemplu in format HTML), atunci se va utiliza un filtru pentru a translata informatia in WML, sau in alt format recunoscut de WAP.

Utilitarele de WAP sunt interactive si bazate pe un sistem de meniuri. Exista terminale care suporta grafica, icon-uri, seturi de fonturi, iar tendinta este de a asigura un ecran cit mai cuprinzator pentru telefonul celular WAP-ready. Telefoanele de ultima generatie pot fi programate manual, folosind meniul aparatului. In viitorul apropiat, acest proces va putea fi simplificat considerabil prin trimiterea unui mesaj SMS, iar setarile vor fi ajustate automat.

In acest domeniu, virful de lance il reprezinta colosii telefoniei mobile ?clasice?: Nokia, Motorola si Ericsson. Motorola a lansat recent modelul Timeport, care pe linga cardul SIM mai poate citi si cardul bancar. Avem astfel de-a face cu primul telefon WAP-able cu care putem face cumparaturi pe Internet. Ericsson a ajuns deja la al treilea produs de acest gen. Nokia a lansat deja o suita de aplicatii WAP proprii, care se bucura de un real succes: serviciul de cotatii online, serviciul de stiri realizat in colaborare cu CNN, etc.

Tendinte pentru viitorul apropiat

Pentru urmatoarele luni, se prefigureaza o adevarata explozie a comunicatiilor fara fir. In intreaga lume, ritmul de crestere a numarului de utilizatori de telefonie mobila este, in medie, de circa 1000% pe an. Iar WAP se prefigureaza a fi noul standard in telefonia mobila.

Iridium, reteaua globala de telefonie prin satelit, se extinde rapid. Chiar daca momentan tehnologia este mai scumpa decit GSM-ul uzual, avantajele sale sunt indiscutabile: viteza mare de transfer, acoperire la nivel planetar, suport pentru WAP. Iar costurile vor scadea odata cu cresterea numarului abonatilor. Integrarea comunicatiilor la nivel planetar prin Internet este cuvintul de ordine in IT&C.

Bibliografie:

 business week

 pc magazine

Referinte:

 www.ibm.com

 www.motorola.com

 www.orange.com

 www.iridium.com

 www.ericsson.com

 www.nokia.com

 www.3com.com

 www.palm.com

 www.cnn.com

 www.ge.com

35b